Oficialii de la Pentagon anun╚Ť─â timpul estimat de sosire a rachetei chineze pe P─âm├ónt. Unde s-ar putea pr─âbu╚Öi

Oficialii de la Pentagon anun╚Ť─â timpul estimat de sosire a rachetei chineze pe P─âm├ónt. Unde s-ar putea pr─âbu╚Öi

Oficialii de la Pentagon au anun╚Ťat c─â monitorizeaz─â racheta chinez─â care este a╚Öteptat─â s─â reintre ├«n mod necontrolat ├«n atmosfera P─âm├óntului ├«n zilele urm─âtoare. P├ón─â acum, nu se ╚Ötie locul exact ├«n care vor ateriza buc─â╚Ťile din racheta lansat─â de China. Locul exact ├«n care racheta va intra ├«n atmosfer─â va fi ╚Ötiut ├«n decurs de „doar c├óteva ore” de la reintrarea sa ├«n atmosfer─â, a anun╚Ťat Centrul Spa╚Ťial de Comand─â, o ramur─â a Armatei SUA. Corpul central al rachetei, pe care China a lansat-o ├«n 29 aprilie, ar urma s─â ajung─â pe P─âm├ónt ├«n jurul datei de „8 mai”. Traiectoria sa exact─â ├«nc─â nu este clar─â. Racheta este ├«nc─â pe orbit─â ╚Öi se va pr─âbu╚Öi ├«n mod necontrolat pe Terra. Unde s-ar putea pr─âbu╚Öi buc─â╚Ťile din racheta chinez─â? Jonathan McDowell, astrofizician la Harvard, a spus c─â racheta se deplaseaz─â cu o vitez─â de 29.000 km/h. Asta ├«nseamn─â c─â o mic─â schimbare a orbitei sale ar putea schimba ├«n mod semnificativ traiectoria. Av├ónd ├«n vedere orbita actual─â a rachetei, buc─â╚Ťi…
Marea ducesă Anastasia Romanov, fiica cea mai mică a ultimului împărat al Rusiei

Marea ducesă Anastasia Romanov, fiica cea mai mică a ultimului împărat al Rusiei

Anastasia Romanov (n─âscut─â Anastasiya Nikolayevna) s-a n─âscut la data de 18 iunie 1901 ├«n Peterhof, l├óng─â Sankt Petersburg, Rusia ╚Öi a murit la 17 iulie 1918 ├«n Ekaterinburg. Anastasia a fost o  mare duces─â a Rusiei ╚Öi fiica cea mai mic─â a ╚Ťarului Nicolae al II-lea, ultimul ├«mp─ârat al Rusiei. Anastasia Romanov a fost ucis─â al─âturi de ceilal╚Ťi membri ai familiei sale ├«ntr-o pivni╚Ť─â ├«n care ace╚Ötia fuseser─â ├«nchi╚Öi de bol╚Öevici dup─â Revolu╚Ťia din Octombrie. De╚Öi exist─â o oarecare incertitudine cu privire la data la care familia a fost ucis─â, 16 sau 17 iulie 1918, majoritatea surselor indic─â faptul c─â execu╚Ťiile au avut loc ziua cea din urm─â. Dup─â execu╚Ťii, mai multe femei din afara Rusiei s-au dat drept marea duces─â Anastasia. Astfel, marea duces─â a devenit un subiect popular de conjectur─â ╚Öi publicitate ├«n acea perioad─â. Fiecare dintre femei a sus╚Ťinut c─â a supravie╚Ťuit execu╚Ťiei ╚Öi c─â a reu╚Öit s─â scape din Rusia. De asemenea, unele femei chiar au pretins c─â sunt mo╚Ötenitoarele aver…
Autorităţile din Marea Britanie recomandă limitarea vaccinului AstraZeneca la persoanele peste 40 de ani

Autorităţile din Marea Britanie recomandă limitarea vaccinului AstraZeneca la persoanele peste 40 de ani

Autorit─â┼úile din Marea Britanie recomand─â limitarea vaccinului AstraZeneca la persoanele peste 40 de ani, dup─â raportarea a 242 de cazuri de cheaguri de s├ónge. Comitetul ┼čtiin┼úific care supravegheaz─â campania de vaccinare anti-Covid din Regatul Unit, JCVI, a recomandat vineri, limitarea utilizarii vaccinului anti-Covid al AstraZeneca (Vaxzevria) la persoanele de peste 40 de ani, dup─â raportarea a 242 de cazuri de cheaguri de s├ónge, informeaz─â Le Figaro. JCVI, care subliniaz─â c─â beneficiile r─âm├ón mai mari dec├ót riscurile asociate cu Covid-19, a recomandat deja ├«n aprilie s─â nu administreze acest vaccin, dezvoltat ├«mpreun─â cu Universitatea din Oxford, celor cu v├órsta de peste 30 de ani. Cheaguri la nivelul creierului Un studiu efectuat ├«n Danemarca ┼či Norvegia a constatat rate u┼čor crescute de cheaguri de s├ónge la persoanele care au primit o prim─â doz─â de vaccin AstraZeneca anti-COVID-19, inclusiv cheaguri la nivelul creierului. Cercet─âtorii care au realizat studiul au subliniat, …
Ast─âzi se ├«mplinesc 135 de ani de c├ónd lumea a f─âcut cuno┼čtin┼ú─â cu b─âutura Coca-Cola

Ast─âzi se ├«mplinesc 135 de ani de c├ónd lumea a f─âcut cuno┼čtin┼ú─â cu b─âutura Coca-Cola

La acea dat─â, Coca-Cola era o b─âutur─â r─âcoritoare comun─â, v├óndut─â de un farmacist din Georgia. Acum, se spune c─â acolo unde sunt oameni exist─â ┼či Coca-Cola, sau c─â m─âcar au auzit de ea. Celebritatea este un semn al puterii. ├Än cazul Coca-Cola, acest lucru ├«nseamn─â exportul la nivel global al unui stil de via┼ú─â: cel american. O politic─â de marketing agresiv─â, ├«ns─â excelent adaptat─â specificului local, ┼či ideea unui sistem independent de ├«mbuteliere au f─âcut dintr-un produs local una dintre cele mai cunoscute m─ârci ale lumii. Ini┼úial, Coca-Cola a fost denumirea unui sirop cu gust de caramel, care, amestecat cu ap─â carbonatat─â, a dat na┼čtere unei noi b─âuturi r─âcoritoare. Dup─â c├óteva s─âpt─âm├óni de la lansare, ├«n ziarul Atlanta Journal a ap─ârut ┼či prima reclam─â a noului produs: „Coca-Cola. Delicious! Refreshing! Exhilarating! Invigorating!” (Coca-Cola. Delicioas─â! R─âcoritoare! Antrenant─â! Tonic─â!). Farmacia succesului: Coca-Cola De ce nu mai con┼úin cocain─â b─âuturile de tip cola? R─âspunsu…
Peste jumătate dintre persoanele vaccinate la maratonul din București au peste 60 de ani

Peste jumătate dintre persoanele vaccinate la maratonul din București au peste 60 de ani

Peste 2.200 de persoane s-au vaccinat la maratonul organizat la Sala Palatului, iar majoritatea au fost seniori cu v├órsta de peste 60 de ani, a declarat medicul Mihai Craiu, coordonatorul centrului de vaccinare, pentru Digi24 . „Dac─â ne uit─âm la profilul celor care au venit, au fost foarte mul╚Ťi seniori, acele persoane c─ârora nu le-a fost foarte u╚Öor s─â manipuleze sistemul de ├«nscriere pe platform─â. Foarte mul╚Ťi au zis c─â e extraordinar s─â vin─â doar cu buletinul. Jum─âtate au fost cei peste 60 de ani, o propor╚Ťie absolut impresionant─â”, a declarat Mihai Craiu. El a povestit c─â au fost situa╚Ťii ├«n care rom├óni din str─âin─âtate au venit s─â ├«╚Öi imunizeze copiii care abia ├«mpliniser─â 16 ani. Maratonul vaccin─ârii anti-COVID, care se desf─â┼čoar─â la Sala Palatului ┼či la Biblioteca Na┼úional─â din Bucure┼čti a ├«nceput vineri, la ora 16.00, ┼či se va ├«ncheia luni. La ac╚Ťiune particip─â aproximativ 1.200 de voluntari – medici, asisten┼úi medicali, reziden┼úi ┼či studen┼úi medicini┼čti. Potrivit coordonat…
ÔÇ×├Än ╚Öcoala online, aten╚Ťia copiilor se ├«mparte ├«n ecraneÔÇŁ. C├ót─â nevoie mai este ast─âzi de c─âr╚Ťile tip─ârite?

„├Än ╚Öcoala online, aten╚Ťia copiilor se ├«mparte ├«n ecrane”. C├ót─â nevoie mai este ast─âzi de c─âr╚Ťile tip─ârite?

Poate c─â scroll-ul func╚Ťioneaz─â ├«n social media, dar exper╚Ťii spun c─â ├«n ceea ce prive╚Öte temele, elevii ├«nva╚Ť─â mai bine c├ónd citesc din c─âr╚Ťi autentice. Asta pentru c─â procesul lecturii e mai lent. Dup─â un an pandemic, ├«n care ╚Öcoala s-a mutat ├«n online ╚Öi ecranele au devenit manuale, mai exist─â oare cale de ├«ntoarcere spre c─âr╚Ťi? ├Än ce m─âsur─â influen╚Ťeaz─â formatul c─âr╚Ťilor modul de ├«nv─â╚Ťare, explic─â The New York Times. Cu to╚Ťii, fie c─â suntem adul╚Ťi ori copii, folosim ecranele ├«n scopuri sociale ╚Öi pentru distrac╚Ťie. Ne-am obi╚Önuit s─â consum─âm materiale online, multe concepute pentru a fi citite rapid ╚Öi aleatoriu, f─âr─â s─â depunem mult efort ├«n acest proces. Problema este c─â folosim aceea╚Öi abordare ╚Öi ├«n cazul materialelor mai grele, cum ar fi manualele digitale. Un rezultat poate fi c─â nu acord─âm acelui material aten╚Ťia potrivit─â, explic─â Naomi Baron , profesoar─â emerit─â de lingvistic─â la Universitatea American─â, consultat─â de jurnali╚Ötii de la The New York Times. Profeso…
Medicul Adrian Marinescu: Testarea anticorpilor a devenit un sport naţional, din păcate o facem mult mai des decât ar trebui

Medicul Adrian Marinescu: Testarea anticorpilor a devenit un sport naţional, din păcate o facem mult mai des decât ar trebui

Medicul Adrian Marinescu recomand─â ca testarea pentru anticorpi s─â fie f─âcut─â la o lun─â de la rapel, apoi la 3-6 luni, ╚Öi de fiecare dat─â la acela╚Öi laborator, potrivit news.ro. El a subliniat c─â, din p─âcate, rom├ónii se testeaz─â mult mai des dec├ót ar trebui. „Este clar c─â testarea anticorpilor a devenit un sport na┼úional ┼či c─â ├«l facem din p─âcate mult mai des dec├ót ar trebui. Ar trebui ca aceast─â testare s─â aib─â rolul de a ne orienta, dac─â am trecut prin boal─â, dac─â vrem s─â ┼čtim c─â ├«n urma vaccin─ârii avem anticorpii protectori, sigur c─â putem face testarea, dar testarea la aproximativ o lun─â din momentul rapelului”, a afirmat directorul medical de la Institutului Matei Bal╚Ö. El a subliniat c─â testul pentru anticorpi ofer─â un nivel estimativ, care poate da o indica┼úie de r─âspuns ini┼úial la vaccin, dar nu neap─ârat de men┼úinere a unei protec┼úii „Este important s─â ┼čtim c─â ├«n momentul ├«n care facem testarea, ne intereseaz─â intervalul de referin┼ú─â de la fiecare laborator, pentru c─â…
Migran╚Ťi care dormeau ├«ntr-un lan de rapi╚Ť─â, ├«n Timi╚Ö, r─âni╚Ťi de un tractor

Migran╚Ťi care dormeau ├«ntr-un lan de rapi╚Ť─â, ├«n Timi╚Ö, r─âni╚Ťi de un tractor

Doi migran┼úi care au trecut ilegal grani┼úa din Serbia spre Rom├ónia au ajuns la spital, dup─â ce, ├«n timp ce se odihneau ├«ntr-un lan cu rapi╚Ť─â, au fost c─âlca┼úi de un tractor care lucra p─âm├óntul, informeaz─â News. „├Än urma unui apel la num─ârul unic 112, un echipaj al poli┼úiei de frontier─â din cadrul SPF Moravi┼úa s-a deplasat pe DJ 588, care face leg─âtura ├«ntre localit─â┼úile ┼×emlacu Mare ┼či G─âtaia, unde a identificat doi cet─â┼úeni str─âini. Poli┼úi┼čtii de frontier─â ajun┼či la fa┼úa locului au constatat c─â cele dou─â persoane erau f─âr─â documente de identitate asupra lor ┼či necesitau ├«ngrijiri medicale, deoarece prezentau leziuni la nivelul membrelor inferioare”, a declarat, vineri, purt─âtorul de cuv├ónt al Inspectoratului Teritorial al Poli┼úiei de Frontier─â Timi┼čoara, Mihaela Le┼č. La fa╚Ťa locului a ajuns imediat o ambulan╚Ť─â, iar ulterior cei doi b─ârba┼úi au fost transporta┼úi la spital pentru ├«ngrijiri medicale. Pentru c─â migran╚Ťii au fost g─âsi╚Ťi la grani╚Ť─â, autorit─â╚Ťile de frontier─â au sesiza…
Arhiepiscopul Calinic, replică pentru ÎPS Teodosie: Femeia, înger pe pământ! Nu ne este îngăduit s-o batjocorim

Arhiepiscopul Calinic, replică pentru ÎPS Teodosie: Femeia, înger pe pământ! Nu ne este îngăduit s-o batjocorim

Dup─â ce ├ÄPS Teodosie a afirmat c─â „femeia a ├«nceput p─âcatul”, arhiepiscopul Arge┼čului ┼či Muscelului, Calinic Arge┼čeanul, a f─âcut vineri sear─â o pledoarie pentru respectarea femeii, pe care o nume╚Öte „fiin┼ú─â dumnezeiasc─â, pe care nu ne este ├«ng─âduit s-o consider─âm obiect de batjocur─â”, invoc├ónd argumente din ├«nv─â╚Ť─âturile textelor religioase, potrivit Digi24. „Femeia, ├Änger pe p─âm├ónt! Nu ascund bucuria ce m─â cuprinde c├ónd am prilejul s─â scriu despre Femeie! Am mai scris despre aceast─â fiin┼ú─â dumnezeiasc─â! Femeia, ca dar al lui Dumnezeu!”, a scris, vineri sear─â, Calinic Arge╚Öeanul pe pagina de Facebook al Arhiepiscopiei pe care o conduce, dup─â ce ├ÄPS Teodosie a afirmat c─â „femeia a ├«nceput p─âcatul. Dac─â femeia nu p─âc─âtuia, nu ar fi n─âscut ├«n chinuri”. Calinic Arge╚Öeanul vine cu argumente din texte religioase ╚Öi sus╚Ťine c─â femeia a jucat un rol la „temelia lumii”. „Voi ├«ncerca s─â scriu despre o alt─â minune, cea a r─âspl─â┼úii ├«ntreite f─âcut─â de Dumnezeu Femeii prin aceea c─â: au aflat …
Concurs cu o miz─â de miliarde. C├ó╚Ťi candida╚Ťi au promovat concursul pentru ╚Öefia Caselor Jude╚Ťene de Asigur─âri de S─ân─âtate

Concurs cu o miz─â de miliarde. C├ó╚Ťi candida╚Ťi au promovat concursul pentru ╚Öefia Caselor Jude╚Ťene de Asigur─âri de S─ân─âtate

Concursul organizat pentru a desemna conducerile caselor de s─ân─âtate din 35 de jude╚Ťe ╚Öi Bucure╚Öti s-a ├«ncheiat cu doar 5 candida╚Ťi promova╚Ťi. Al╚Ťi 28 au fost respin╚Öi, iar 21 nu s-au prezentat la concurs, relateaz─â HotNews.ro. „Mai e mult p├ón─â departe. Concursurile pe bune sunt ├«ns─â un ├«nceput bun”, a reac╚Ťionat Vlad Voiculescu, fostul ministru al S─ân─ât─â╚Ťii ├«n mandatul c─âruia s-a decis ╚Öi demarat organizarea concursului. Dintre cei 33 de candida╚Ťi, doar 5 au luat note peste 7, pragul care trebuia dep─â╚Öit pentru a fi admis. Al╚Ťi nou─â au picat dup─â ce au luat note ├«ntre 5 ╚Öi 7, iar 19 - sub 5. Singurele jude╚Ťe ├«n care un candidat a promovat concursul sunt: Maramure╚Ö, Ia╚Öi, Tulcea, Cluj ╚Öi Bistri╚Ťa-N─âs─âud. Potrivit informa╚Ťiilor ob╚Ťinute de <a href="https://www.hotnews.ro/stiri-sanatate-24784720-doar-5-din-33-candidati-promovat-concursul-pentru-sefia-caselor-judetene-asigurari-sanatate-vlad-voiculescu-concursurile-bune-sunt-inceput-bun.htm?fbclid=IwAR0c0areDMH3k7UBXweYQQz…
Google d─â semnalul revenirii la birouri dup─â pandemie ╚Öi anun╚Ť─â schimb─âri majore: Trei zile la sediu, dou─â acas─â

Google d─â semnalul revenirii la birouri dup─â pandemie ╚Öi anun╚Ť─â schimb─âri majore: Trei zile la sediu, dou─â acas─â

Google anun╚Ť─â marea revenire la birouri cu o nou─â viziune asupra flexibilit─â╚Ťii programului angaja╚Ťilor. S─âpt─âm├óna de lucru va include trei zile la birou ╚Öi restul de dou─â din orice alt loc, cu posibilitatea ca 4 s─âpt─âm├óni pe an angaja╚Ťii s─â lucreze de oriunde ├«╚Öi doresc. Pandemia a schimbat pentru totdeauna felul ├«n care vor lucra angaja╚Ťii marilor companii. Centrul greut─â╚Ťii s-a mutat de la solu╚Ťii de relaxare ├«n timpul muncii, la metode de a flexibiliza programul angaja╚Ťilor, care s─â poat─â desf─â╚Öura activit─â╚Ťi ╚Öi din alte locuri. Sundar Pichai, CEO-ul Google ╚Öi Alphabet, a trimis miercuri, 5 mai, un e-mail c─âtre to╚Ťi angaja╚Ťii Google ├«n care traseaz─â felul ├«n care vede compania-gigant re├«ntoarcerea la munc─â din toamn─â sau din momentul ├«n care pandemia o va permite. Un program hibrid de munc─â Acesta a explicat c─â ├«n statele unde a existat posibilitatea redeschiderii sediilor Google cu prezen╚Ťa voluntar─â la munc─â, aproximativ 60% dintre angaja╚Ťi au ales s─â vin─â la birou. Res…
Coronavirus în România, 8 mai. Peste 1.000 de români cu COVID sunt internaţi la ATI

Coronavirus în România, 8 mai. Peste 1.000 de români cu COVID sunt internaţi la ATI

Rom├ónia a ajuns la 1.063.949 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus, dup─â ce, ├«n ultimele 24 de ore, au fost raportate 1.422 de noi ├«mboln─âviri. La ora 13.00, Grupul de Comunicare Strategic─â va anun╚Ťa noile cazuri de ├«mboln─âviri, num─ârul actualizat de decese ╚Öi situa╚Ťia pe jude╚Ťe. Cel mai recent bilan╚Ť arat─â 89 de noi decese, num─âr care urc─â totalul deceselor COVID ├«n Rom├ónia la 28.799. 6.970 de pacien╚Ťi cu COVID se afl─â ├«n prezent interna╚Ťi ├«n spitalele din Rom├ónia, iar 1.041 dintre ace╚Ötia se afl─â la Terapie Intensiv─â, cu forme severe. Din totalul cazurilor raportate la nivel na╚Ťional de la ├«nceputul pandemiei, 1.009.237 de pacien╚Ťi au fost declara╚Ťi vindeca╚Ťi, conform celui mai recent raport al Grupului de Comunicare Strategic─â. Pe teritoriul ╚Ť─ârii, 21.725 de persoane confirmate cu infec╚Ťie cu noul coronavirus sunt ├«n izolare la domiciliu, iar 7.231 de persoane se afl─â ├«n izolare institu╚Ťionalizat─â. De asemenea, 47.949 de persoane se afl─â ├«n carantin─â la domi…