Copiii mai mici de 6 ani nu mai intr─â ├«n carantin─â la revenirea din ╚Ť─ârile cu risc epidemiologic ridicat

Copiii mai mici de 6 ani nu mai intr─â ├«n carantin─â la revenirea din ╚Ť─ârile cu risc epidemiologic ridicat

Comitetul Na╚Ťional pentru Situa╚Ťii de Urgen╚Ť─â anun╚Ť─â schimbarea regulilor pentru minorii care se ├«ntorc ├«n Rom├ónia din ╚Ť─ârile considerate a fi cu risc epidemiologic ridicat ├«n contextul pandemiei de coronavirus. Copiii de p├ón─â la 6 ani nu vor mai trebui s─â intre ├«n carantin─â. Scap─â de carantin─â ╚Öi minorii cu v├órste ├«ntre 6 ╚Öi 16 ani, dac─â prezint─â un test PCR cu rezultat negativ. Potrivit hot─âr├órii CNSU din 26 iulie, la revenirea din ╚Ť─ârile aflate ├«n zona galben─â sau ro╚Öie, copiii cu v├órsta mai mic─â sau egal─â de 6 ani sunt scuti╚Ťi de carantin─â, f─âr─â a fi necesar─â prezentarea rezultatului negativ al unui test RT-PCR pentru infec╚Ťia cu virusul SARS-CoV-2. P├ón─â acum, aceast─â regul─â se aplica doar ├«n cazul copiilor mai mici de 3 ani. De asemenea, copii cu v├órste cuprinse ├«mntre 6 ╚Öi 16 ani nu trebuie s─â mai intre ├«n carantin─â la revenirea ├«n ╚Ťar─â, dac─â prezint─â rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infec╚Ťia cu coronavirus. Testul trebuie s─â fie efectuat cu cel mult 72 de ore ├«n…
Noi m─âsuri de relaxare de la 1 august: C├óte persoane pot participa la festivaluri sau evenimente private ╚Öi ├«n ce condi╚Ťii

Noi m─âsuri de relaxare de la 1 august: C├óte persoane pot participa la festivaluri sau evenimente private ╚Öi ├«n ce condi╚Ťii

Comitetul Na╚Ťional pentru Situa╚Ťii de Urgen╚Ť─â a adoptat luni, 26 iulie, o hot─âr├óre prin care sunt propuse noi m─âsuri de relaxare ├«ncep├ónd de la data de 1 august. Nout─â╚Ťile sunt legate de num─ârul maxim de persoane permis ├«n cadrul evenimentelor private, activit─â╚Ťilor culturale, artistice sau sportive. Concret, CNSU propune ca de la 1 august, activit─â╚Ťile culturale, artistice ╚Öi de divertisment s─â se poat─â desf─â╚Öura ├«n spa╚Ťii deschise cu participarea a cel mult 2.500 de persoane , care trebuie s─â poarte m─â╚Öti de protec╚Ťie. ├Än localit─â╚Ťile ├«n care au loc aceste evenimente, inciden╚Ťa cumulat─â la 14 zile a cazurilor de coronavirus trebuie cuprins─â ├«ntre 2 ╚Öi 3/1.000 de locuitori , iar participan╚Ťii trebuie s─â fie vaccina╚Ťi cu schema complet─â, s─â prezinte rezultatul negativ al unui test PCR efectuat ├«n ultimele 72 de ore sau al unui test antigen rapid nu mai vechi de 24 de ore sau dovada c─â au trecut prin boal─â ├«n ultimele 180 de zile. ├Än localit─â╚Ťile ├«n care rata inciden╚Ťei cazuril…
Via╚Ťa unui englez mutat de ╚Öase ani la Bucure╚Öti: ÔÇ×Aici e casa mea acum. Rom├ónii f─âceau cele mai bune petreceri studen╚Ťe╚Öti ├«n AngliaÔÇŁ

Via╚Ťa unui englez mutat de ╚Öase ani la Bucure╚Öti: „Aici e casa mea acum. Rom├ónii f─âceau cele mai bune petreceri studen╚Ťe╚Öti ├«n Anglia”

Gareth Avenell este profesor de ╚Ötiin╚Ťe la International School of Bucharest ├«n timpul zilei ╚Öi antrenor de Taekwondo, una dintre cele mai apreciate forme de arte mar╚Ťiale, seara. B─ârbatul de 36 de ani a povestit pentru publica╚Ťia bucure╚Ötean─â B365 despre motivele care l-au determinat s─â plece din ╚Ťara natal─â ╚Öi s─â se mute ├«n Rom├ónia, despre pasiunea pentru arte mar╚Ťiale. N─âscut ├«n sudul Angliei, ├«ntr-un ora╚Ö istoric, Canterbury, asem─ân─âtor Sibiului dup─â cum o spune chiar el, Gareth a ├«nceput o via╚Ť─â nou─â ├«n Rom├ónia, dup─â ce a intrat ├«n contact cu rom├ónii, ├«nc─â din 2007, c├ónd odat─â cu aderarea ╚Ť─ârii noastre la UE, un val de studen╚Ťi rom├óni a luat cu asalt Anglia pentru studii. Atunci ╚Öi-a f─âcut prieteni rom├óni, a venit ├«n vacan╚Ť─â ├«n Vama Veche ╚Öi a ajuns s─â descopere m├óncarea rom├óneasc─â preferat─â, drobul. „Pentru un britanic care s-a mutat ├«n Rom├ónia a fost foarte important pentru mine s─â colaborez cu rom├óni. A f─âcut parte din filozofia mea. Via╚Ťa mea ├«n Rom├ónia a ├«nceput ├«n ti…
Un tratament genetic o poate salva pe Miruna. Feti╚Ťa are nevoie de 2,2 milioane de dolari ├«n lupta cu amiotrofia spinal─â care i-a ÔÇ×furatÔÇŁ mersul

Un tratament genetic o poate salva pe Miruna. Feti╚Ťa are nevoie de 2,2 milioane de dolari ├«n lupta cu amiotrofia spinal─â care i-a „furat” mersul

Acest articol este o ac╚Ťiune umanitar─â finan╚Ťat─â ╚Öi publicat─â de Funda╚Ťia Ringier. Toate cazurile sprijinite de aceasta pot fi g─âsite pe site-ul www.ajutacopiii.ro . Miruna-Andreea Bejan, din Gala╚Ťi, are aproape patru ani, ├«ns─â niciodat─â nu a reu╚Öit s─â fac─â singur─â nici m─âcar un pas. P├ón─â acum, feti╚Ťa nu a cunoscut bucuria de a merge din cauza unei maladii ├«ngrozitoare care, ├«nc─â de c├ónd era doar un bebelu╚Ö, i s-a cuib─ârit ├«n corp. Speciali╚Ötii care au tratat-o ├«n to╚Ťi ace╚Öti ani v─âd ca singur─â „arm─â” ├«mpotriva bolii care a ╚Ťintuit-o ├«ntr-un scaun cu rotile un tratament genetic rar, care i-ar putea oferi o via╚Ť─â normal─â: un soi de vaccin administrat ├«n doz─â unic─â, ce poate fi adus doar din SUA, care cost─â 2.200.000 de dolari. O sum─â uria╚Ö─â pentru p─ârin╚Ťii micu╚Ťei care acum are nevoie de ajutor. Simptomele bolii nu au putut fi interpretate „E un copil ceva mai lene╚Ö, care trebuie s─â fac─â gimnastic─â medical─â pentru a intra ├«n ritmul bebelu╚Öilor de v├órsta ei. Nu este nimic grav…
Un ╚Öofer rom├ón de TIR a distrus 6 ma╚Öini, a deschis portiera ├«n mers ╚Öi l-a amenin╚Ťat cu furculi╚Ťa pe alt camionagiu

Un ╚Öofer rom├ón de TIR a distrus 6 ma╚Öini, a deschis portiera ├«n mers ╚Öi l-a amenin╚Ťat cu furculi╚Ťa pe alt camionagiu

Un ╚Öofer rom├ón de TIR a f─âcut pr─âp─âd ├«ntr-o parcare de camioane din Germania, distrug├ónd 6 ma╚Öini, r─ânind ╚Öase oameni ╚Öi atac├ónd un coleg cu furculi╚Ťa. A fost luat cu c─âtu╚Öe la m├óini de l├óng─â camion, scrie publica╚Ťia regional─â online Sinsheim Lokal . Luni seara, un camionagiu rom├ón a avariat 6 vehicule ├«ntr-o parcare de pe marginea autostr─âzii A6, l├óng─â Bad Rappenau, a r─ânit 6 oameni ╚Öi s-a opus poli╚Ťi╚Ötilor, pe care i-a agresat verbal ╚Öi i-a scuipat. Rom├ónul conducea o platform─â pe care avea ├«nc─ârcate dou─â tractoare noi ╚Öi la un semafor de intrare ├«n parcare a lovit din spate dou─â autoturisme. A continuat s─â conduc─â ╚Öi a mai avariat 6 ma╚Öini, ├«n timp ce f─âcea manevre de mers ├«nainte ╚Öi ├«napoi. ╚śase oameni au fost r─âni╚Ťi, doi dintre ei av├ónd nevoie de ├«ngrijiri medicale. A intrat apoi pe contrasens ╚Öi s-a luat la ceart─â cu alt ╚Öofer de camion. Martorii au relatat c─â a deschis portiera ├«n mers ╚Öi l-a amenin╚Ťat cu o furculi╚Ť─â pe cel─âlalt ╚Öofer de camion. Mai multe apelur…
Coronavirus în România, 27 iulie. 84 de cazuri de infectare și două decese, raportate ieri

Coronavirus în România, 27 iulie. 84 de cazuri de infectare și două decese, raportate ieri

Num─ârul cazurilor de COVID ├«nregistrate pe teritoriul Rom├óniei a ajuns ieri, 26 iulie, la 1.082.376. ├Än jurul orei 13:00, Grupul de Comunicare Strategic─â va anun╚Ťa noile cazuri de ├«mboln─âviri, num─ârul actualizat de decese ╚Öi situa╚Ťia pe jude╚Ťe De la ultima informare transmis─â de Grupul de Comunicare Strategic─â, au fost ├«nregistrate 84 de cazuri noi, depistate ├«n 11.456 de teste. ├Än unit─â╚Ťile sanitare de profil, num─ârul total de persoane internate cu COVID-19 este de 316. Dintre acestea, 38 sunt internate la ATI. Dou─â decese au fost raportate la ultima informare. ├Än total, p├ón─â acum, 34.270 de persoane au murit ├«n urma contract─ârii noului coronavirus, de la ├«nceputul pandemiei. Cum au evoluat num─ârul de cazuri noi ╚Öi num─ârul testelor efectuate ├«n ultimele zile: Bilan╚Ť COVID 26 iulie 2021 - 84 de cazuri noi - 11.456 de teste Bilan╚Ť COVID 25 iulie 2021 - 109 cazuri noi - 19.084 de testeBilan╚Ť COVID 24 iulie 2021 - 126 de cazuri noi - 25.738 de teste Bilan╚Ť COVID 23 iulie 2021…
Ce fac azi cei care nu au reușit acum doi ani să o salveze pe Alexandra Măceșanu din casa lui Gheorghe Dincă din Caracal

Ce fac azi cei care nu au reușit acum doi ani să o salveze pe Alexandra Măceșanu din casa lui Gheorghe Dincă din Caracal

Pe 25 iulie 2019, Alexandra M─âce┼čanu a sunat la 112 din casa lui Dinc─â, pl├óng├ónd ┼či implor├ónd s─â fie salvat─â. Interven┼úia autorit─â┼úilor din acea zi a fost un lan┼ú de gre┼čeli, recunoscute ulterior chiar de institu┼úiile statului, care au deschis anchete disciplinare ┼či au dispus sanc┼úiuni. Azi, la 2 ani de atunci, cei mai mul┼úi dintre poli┼úi┼čtii ┼či procurorii care n-au reu┼čit s─â o salveze pe Alexandra lucreaz─â ├«nc─â ├«n sistem. Dosarul deschis ├«n iulie 2019 de cei de la SIIJ, care investigau interven┼úia din acea zi, e ├«nc─â ├«n lucru. Alexandra M─âce╚Öanu Joi 25 iulie 2019, Alexandra M─âce┼čanu a g─âsit, ├«n camera unde fusese sechestrat─â de Dinc─â, un telefon de pe care a ├«ncercat s─â-┼či sune mai ├«nt├ói p─ârin┼úii. A fost zadarnic, c─âci cartela din telefon nu avea credit. Dar fata a reu┼čit apoi s─â sune la 112, unde o angajat─â de la STS Olt, ├«n loc s─â o ajute cu ├«ntreb─âri ┼či s─â o lini┼čteasc─â, a luat-o la rost pe Alexandra, pentru c─â ea nu ┼čtia adresa la care se afla. Gheorghe Dinc─â. Foto: IN…
Incendiu la o fabric─â de electronice din Sibiu. Zeci de angaja╚Ťi s-au autoevacuat, nu au fost raportate victime

Incendiu la o fabric─â de electronice din Sibiu. Zeci de angaja╚Ťi s-au autoevacuat, nu au fost raportate victime

Zeci de angaja╚Ťi s-au autoevacuat luni seara la o fabric─â de electronice din Sibiu, ├«n urma unui incendiu care a izbucnit  la sistemul electric de ventilare al cabinei de uscare al fabricii, scrie ziarul Ora╚Öul de Sibiu. „├Än aceast─â sear─â ├«n jurul orei 21:20, ISU Sibiu a fost sesizat cu privire la existen╚Ťa unui incendiul produs ├«n partea superioar─â a unei cabine/cuptor vopsire apar╚Ťin├ónd unui operator economic situat ├«n zona industrial─â a municipiului Sibiu. La fa╚Ťa locului s-au mobilizat de urgen╚Ť─â 3 autospeciale de stingere cu ap─â ╚Öi spum─â ╚Öi 1 echipaj SMURD”, se arat─â ├«n comunicatul transmis de ISU Sibiu. Cauza probabil─â de izbucnire a incendiului a fost determinat─â efectul termic a unui scurtcircuit electric produs la sistemul de ventila╚Ťie a cabinei de uscare, scrie ziarul Ora╚Öul de Sibiu. P├ón─â la sosirea echipajelor de pompieri, aproape 80 de angaja╚Ťi s-au autoevacuat ├«n locurile de siguran╚Ť─â special amenajate din afara fabricii. Articol original
O barc─â cu migran╚Ťi s-a scufundat ├«n largul Libiei. Cel pu╚Ťin 57 de oameni au murit

O barc─â cu migran╚Ťi s-a scufundat ├«n largul Libiei. Cel pu╚Ťin 57 de oameni au murit

Cel pu┼úin 57 de oameni s-au ├«necat luni, dup─â ce ambarca┼úiunea ├«n care se aflau s-a r─âsturnat ├«n Marea Mediteran─â, ├«n largul ora┼čului libian Khums, a anun┼úat Organiza┼úia Interna┼úional─â pentru Migra┼úie (OIM) citat─â de dpa ╚Öi Agerpres. Potrivit purt─âtoarei de cuv├ónt a OIM Safa Msehli, mai mul┼úi supravie┼úuitori au fost adu┼či la ┼ú─ârm de pescari ┼či g─ârzile de coast─â, ├«ns─â nu a precizat c├óte persoane au fost salvate. Supravie┼úuitorii au spus c─â ├«ntre cei care s-au ├«necat se num─âr─â cel pu┼úin 20 de femei ┼či copii. ├Än urm─â cu aproximativ o s─âpt─âm├ón─â, al┼úi 20 de migran┼úi s-au ├«necat ├«n Mediterana, iar al┼úi 500 au fost intercepta┼úi ┼či readu┼či ├«n Libia. Potrivit ONU, aproape 15.000 de migran┼úi au fost intercepta┼úi de g─ârzile de coast─â libiene, sus┼úinute de Uniunea European─â, ├«n prima jum─âtate a lui 2021, adic─â mai mult dec├ót to┼úi cei salva┼úi ├«n aceea┼či zon─â ├«n ├«ntregul an 2020. Libia a devenit o rut─â major─â de tranzit pentru migran┼úii care ├«ncearc─â s─â ajung─â ├«n Europa ├«n ambarca┼úiuni d…
Func┼úionarii municipali din New York, obliga╚Ťi s─â se vaccineze sau testeze la COVID ├«n fiecare s─âpt─âm├ón─â

Func┼úionarii municipali din New York, obliga╚Ťi s─â se vaccineze sau testeze la COVID ├«n fiecare s─âpt─âm├ón─â

Primarul ora╚Öului New York, Bill de Blasio, a anun╚Ťat c─â le va solicita tuturor func┼úionarilor municipali s─â se vaccineze ├«mpotriva COVID-19 sau s─â se testeze o dat─â pe s─âpt─âm├ón─â, transmit AFP ╚Öi Reuters, citate de Agerpres. Decizia a fost luat─â din cauza cre╚Öterii num─ârului de cazuri cu tulpina Delta a COVID. M─âsur─â se aplic─â ├«ncep├ónd cu 13 septembrie ╚Öi vizeaz─â peste 300.000 de persoane, printre care poli┼úi┼čti, pompieri ┼či profesori din cea mai mare metropol─â american─â, unde varianta Delta a coronavirusului st├órne┼čte ├«ngrijorare. "Obiectivul este redresarea noastr─â. Obiectivul este de a proteja oamenii", a explicat de Blasio ├«ntr-o conferin┼ú─â de pres─â. S─âpt─âm├óna trecut─â primarul i-a avertizat deja pe angaja┼úii din sistemul medical public newyorkez c─â vor trebui s─â se vaccineze ├«mpotriva coronavirusului sau s─â se testeze ├«n fiecare s─âpt─âm├ón─â. Conform datelor oficiale, la New York, 59% dintre locuitori au primit cel pu┼úin o doz─â de vaccin ├«mpotriva COVID-19. La ni…
Decizia privind ├«nscrierea sitului Ro╚Öia Montan─â ├«n patrimoniul UNESCO va fi examinat─â mar╚Ťi

Decizia privind ├«nscrierea sitului Ro╚Öia Montan─â ├«n patrimoniul UNESCO va fi examinat─â mar╚Ťi

Comitetul Patrimoniului Mondial al UNESCO, reunit online zilele acestea la Fuzhou, China, va examina mar┼úi candidatura sitului Ro┼čia Montan─â pentru a fi ad─âugat pe lista siturilor protejate de institu┼úie, al─âturi de candidaturile Uruguayului, Braziliei ┼či Peru, potrivit News. Ini╚Ťial, discutarea dosarului Ro┼čia Montan─â figura ini┼úial pe agenda de duminic─â. Tian Xuejun, pre┼čedintele Comitetului, a decis s─â am├óne pentru mar┼úi cele patru propuneri de pe ordinea de zi care nu fuseser─â ├«nc─â evaluate: gr─âdina tropical─â Sitio Roberto Burle Marx (Brazilia), observatorul solar din Chankillo (Peru), biserica Estacion Atlantida (Uruguay) ┼či peisajul minier de la Ro┼čia Montan─â (Rom├ónia), potrivit News. Luni au fost aprobate candidaturi din Japonia, Coreea de Sud, Thailanda, Georgia, Turcia, ┼ó─ârile de Jos. Acestea sunt insula Amami-Oshima (Japonia), extensia Getbol (Coreea de Sud), Complexul forestier Kaeng Krachan (Thailanda), p─âdurile tropicale ┼či zonele umede din Colchis (Georgia), dealu…
Baciu explic─â de ce a crescut cu 139% fa╚Ť─â de acum 2 s─âpt─âm├óni num─ârul de cazuri de COVID la categoria 20-39 de ani

Baciu explic─â de ce a crescut cu 139% fa╚Ť─â de acum 2 s─âpt─âm├óni num─ârul de cazuri de COVID la categoria 20-39 de ani

Andrei Baciu, secretar de stat ├«n Ministerul S─ân─ât─â╚Ťii a declarat, luni seara, la Digi 24 c─â, potrivit analizei INSP, la categoria de v├órst─â 20-39 a fost ├«nregistrat─â cea mai mare cre╚Ötere de cazuri de la o s─âpt─âm├ón─â la alta, ad─âug├ónd c─â "s─âpt─âm├óna trecut─â avem o cre╚Ötere de 139% fa╚Ť─â de acum dou─â s─âpt─âm├óni". „Avem o analiz─â foarte clar─â de la colegii de la INSP, un lucru care iese ├«n eviden╚Ť─â este c─â pe intervalul 20-39 avem cea mai mare cre╚Ötere de cazuri de la o s─âpt─âm├ón─â la alta", a spus Baciu. S─âpt─âm├óna trecut─â avem o cre╚Ötere de 139% fa╚Ť─â de acum dou─â s─âpt─âm├óni. Sigur, explica╚Ťia din spatele acestui detaliu este dat─â de faptul c─â oamenii c─âl─âtoresc, te ├«nt├ólne╚Öti cu oameni care au un risc suplimentar, oameni cu care nu te-ai ├«nt├ólni ├«n mod normal. Decretarul de stat ├«n Ministerul S─ân─ât─â╚Ťii: Andrei Baciu a mai declarat c─â cifrele din ultimele zile "ne explic─â ├«n ce situa╚Ťie suntem". "Media num─ârului de cazuri pe ultimele ╚Öapte zile a ajuns l…