Arcul de Triumf, simbolul victoriei României din Primul Război Mondial

Arcul de Triumf, simbolul victoriei României din Primul Război Mondial

Arcul de Triumf, unul dintre simbolurile capitalei României, a fost construit între 1921 și 1922, fiind proiectat de arhitectul Petre Antonescu. Monumentul este un simbol al victoriei României din Primul Război Mondial și leagă în mod simbolic Bucureștiul de Roma antică, în care arcul era simbol al victoriei, și de Franța. Arcul din Paris, ridicat în urma unui discurs al lui Napoleon Bonaparte, în care a rostit celebrele cuvinte: „Vă veți întoarce acasă sub arcuri de triumf”. Totodată, Arcul de Triumf are o înălțime de 27 metri, având o singură deschidere și o formă paralelipipedică. În afară de sculptorii autohtoni, pentru cioplirea marmurei de Rușchița au fost aduși și zece sculptori din Italia. Totuși, Arcul de Triumf din București nu simbolizează doar victoria din Primul Război Mondial, ci și unirea tuturor românilor. Pe latura de vest a monumentului a fost inscripționat mesajul: „Glorie celor ce prin vitejia și prin jertfa lor de sânge au înfăptuit unitatea națională”. „Libe…
Neofit, mitropolitul care a devenit şef al guvernului şi i-a turnat apoi pe clericii revoluţionari paşoptişti

Neofit, mitropolitul care a devenit şef al guvernului şi i-a turnat apoi pe clericii revoluţionari paşoptişti

A doua zi, la 14 iunie 1948, a avut loc unirea guvernelor de la Izlaz şi Bucureşti, constituindu-se Guvernul provizoriu al Ţării Româneşti, în urma abdicării domnitorului Gheorghe Bibescu. În comunicatul dat presei de către noul guvern se spunea: „Fostul domn Gheorghe Bibescu, deşi a consfinţit drepturi ce românii recâştigară, simţindu-se însă cam slab de boală şi nemaiputând ţine cârma în mână, astăzi şi-a dat demisia, lepădându-se de toată puterea sa. Astăzi dar patria aflându-se în împrejurări grele, se numiră guvernul vremelnicesc mai jos însemnaţii români, cari sunt oameni ce s-au jertfit pentru patrie şi jură că şi astăzi să moară pentru dânsa”. De teama unor interpretări denaturate şi tendenţioase din partea puterilor suzerană (Turcia) şi protectoare (Rusia), mitropolitul Neofit a fost ales preşedinte al Guvernului provizoriu. Din noul Guvern făceau parte: Ion Heliade-Rădulescu, Ştefan Golescu, Christian Tell, Gheorghe Magheru, Gheorghe Scurtu, iar ca secretari: C.A.Rosetti, …
Serial documentar despre viaţa copiilor din canale, filmat la Bucureşti de o echipă internaţională

Serial documentar despre viaţa copiilor din canale, filmat la Bucureşti de o echipă internaţională

Un serial documentar despre viaţa copiilor din canale este filmat la Bucureşti luna aceasta de o echipă internaţională de cineaşti formată din Michela Scolari (scenarist, producător, regizor), Felix Maximilian (producător), Jerry Ying (producător), David Zuckerman (producător) şi Gianluca Fellini (regizor). Proiectul Bradamante film este intitulat „Copiii din canale/ The Sewer Kids”. Cineaştii îşi propun să prezinte, cu sensibilitate şi curaj, viaţa copiilor din canale prin intermediul unui serial documentar ce va surprinde traiul de zi cu zi a unei comunităţi care provine dintr-un strat social existent şi ignorat încă din vremea comunismului. Vocile din faţa camerelor de filmat aparţin unor foşti copii ai canalelor, ce au depăşit bariera unui aparent destin implacabil, cu ajutorul fundaţiei Parada, condusă de Franco Aloisio. Aceşti tineri au reuşit, prin artă socială şi mai ales prin intermediul circului, să se motiveze şi dea o nouă turnură existenţei lor, pentru un altfel de vi…
Singura înregistrare audio de la cutremurul din 4 martie 1977. Ce s-a întâmplat atunci şi la ce să ne aşteptăm. FOTO+AUDIO

Singura înregistrare audio de la cutremurul din 4 martie 1977. Ce s-a întâmplat atunci şi la ce să ne aşteptăm. FOTO+AUDIO

Cutremurul din ’77 a luat prin surpindere autorităţile, întrucât atunci nici preşedintele nu putea fi informat înainte de a se produce, însă acum se poate anunţa instantaneu şi la Bucureşti, specialiştii spunând că oricum următorul mare seism va avea magnitudine sub cea din urmă cu 44 de ani. Citeşte şi Clădirea care rezistă la orice cutremur. Are o sferă de peste 700 de tone – Galerie Foto   Citeşte şi Noua hartă seismică a Capitalei. Cartierele cele mai afectate din Bucureşti în cazul unui cutremur major Seismul cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter produs în 4 martie 1977, la ora 21.22, a avut efecte devastatoare asupra României, în aproximativ 56 de secunde producând 1.570 de victime, dintre care 1.391 numai în Bucureşti. La nivelul întregii ţări au fost atunci aproximativ 11.300 de răniţi şi circa 35.000 de locuinţe prăbuşite. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la Bucureşti, unde peste 33 de clădiri şi blocuri mari s-au prăbuşit. În lipsa echipamente…
Explicația medicului Beatrice Mahler despre numărul mare de cazuri COVID din Capitală

Explicația medicului Beatrice Mahler despre numărul mare de cazuri COVID din Capitală

Plecarea din Capitală de 1 Decembrie este un obicei și în București, dar se și testează mult mai mulți locuitori – este explicația medicului Beatrice Mahler, managerul Institutului „Marius Nasta”, pentru numărul mare de contaminări: „Nu resimțim o evoluție favorabilă”. Lucrurile nu pot fi, cel puțin pentru spitalele din București, bune. Medicii spitalului „Marius Nasta” nu resimt o evoluție favorabilă sau o scădere a numărului de solicitări pentru internare, dar nici o scădere a numărului de pacienți care se prezintă pentru testare ca fiind simptomatici, a declarat, la Digi24, după bilanțul de miercuri al Covid-19 , medicul Beatrice Mahler, managerul Institutului „Marius Nasta”. În opinia medicului, este extrem de important ca cifrele să fie evaluate în contextul numărului de laboratoare care fac testare în alte orașe: „Este bine că nu am ajuns la 10.000, este bine că suntem pe un trend ușor descendent, însă trebuie să privim cu mare atenție aceste cifre și cu multă responsabilitate…
”Dacul cel Rău” care a marcat pentru totdeauna istoria României şi i-a deranjat rău pe vecini

”Dacul cel Rău” care a marcat pentru totdeauna istoria României şi i-a deranjat rău pe vecini

Rar găsim o personalitate istorică autohtonă atât de controversată precum Mihai Viteazul. Victimă în egală măsură a exagerărilor cu orice preţ de care s-au făcut vinovaţi istoricii regimului comunist, precum şi al campaniilor voite de minimalizare şi defăimare a eroilor noştri, practicate cu osârdie aproape kominternistă de cei care ne rescriu astăzi istoria, Mihai Viteazul rămâne un subiect fabulos şi generos pentru orice însetat de adevăr. Citeşte şi Construite în timpul secolului XVIII, catacombele din Odessa sunt cea mai extinsă reţea de tuneluri din lume – Galerie Foto   Citeşte şi Problemele unui important spion cu tânăra lui soţie aproape că au afectat decisiv desfăşurarea marii campanii din Ziua-Z   Mult s-a vorbit şi scris despre victoriile Viteazului, despre marea sa Unire şi despre tristul şi nedreptul său sfârşit, şi mult se va mai scrie şi de acum încolo. Unul dintre numeroasele aspecte mai puţin cunoscute ale lui Mihai Viteazul ţine de importanţa pe care a avut-…
Marele poet român care nu a mai putut crea după moartea unicului său fiu

Marele poet român care nu a mai putut crea după moartea unicului său fiu

George Coşbuc s-a născut în Hordou, comitatul Bistriţa-Năsăud, azi Coşbuc, judeţul Bistriţa-Năsăud, şi a fost un poet, critic literar, publicist (revista „Semănătorul”, „Viaţa Literară”), ocazional şi traducător român din Transilvania („Odiseea”, „Eneida”, „Divina Comedie”), membru titular al Academiei Române din anul 1916. Printre cele mai cunoscute poezii ale sale se numără: „Nunta Zamfirei”, „Noi vrem pământ!”, ” Trei, Doamne, şi toţi trei”, „Paşa Hassan” sau „Iarna pe uliţă”. Citeşte şi Detaliile OBSCENE ascunse de Michelangelo în pictura Capelei Sixtine pentru a înfrunta Biserica Catolică   Citeşte şi Cele mai secrete biblioteci din istorie. Una dintre ele a fost descoperită de un evreu român   Poezia sa aparţine patrimoniului cultural naţional şi, deşi este considerat un poet care a scris poezii care se recitau la serbările şcolare sau populare, creaţia sa îl recomandă drept un autor clasic al literaturii române, un om cu un gust literar desăvîrşit şi un autor canonic, …
Panica stârnită de apariţia „întâiul drum de fier românesc“

Panica stârnită de apariţia „întâiul drum de fier românesc“

În ziua de 7 septembrie 1869, din Gara Filaret a plecat primul tren, ce l-a avut ca pasager pe însuşi Principele Carol, care şi-a putut îndeplini astfel cuvântul dat: acela de a nu-şi părăsi ţara până când nu va putea utiliza „întâiul drum de fier românesc“. Citeşte şi Abdicarea lui Carol al II-lea. Protejat de Mareşalul Antonescu, fostul rege a plecat din ţară cu 12 vagoane pline cu bogăţii şi cu Elena Lupescu   Citeşte şi Cum arăta ”Bucoavna”, abecedarul unicat din care învăţau copiii români acum peste 200 de ani – Galerie Foto   Prima gară a Capitalei a fost deschisă oficial, în cadrul unei grandioase ceremonii, în ziua de 19 octombrie/31 octombrie 1869. În acea dimineaţă solemnă de toamnă, după slujba oficiată de Mitropolitul Primat Nifon, în sunete de corn (vechiul semnal de plecare a trenurilor) şi în uralele entuziaste ale privitorilor ce împânziseră peronul Gării Filaret, „Trenul de Onore Michaiu Bravul“, remorcat de locomotiva cu acelaşi nume, ce era condusă de însuş…