Explicația medicului Beatrice Mahler despre numărul mare de cazuri COVID din Capitală

Explicația medicului Beatrice Mahler despre numărul mare de cazuri COVID din Capitală

Plecarea din Capitală de 1 Decembrie este un obicei și în București, dar se și testează mult mai mulți locuitori – este explicația medicului Beatrice Mahler, managerul Institutului „Marius Nasta”, pentru numărul mare de contaminări: „Nu resimțim o evoluție favorabilă”. Lucrurile nu pot fi, cel puțin pentru spitalele din București, bune. Medicii spitalului „Marius Nasta” nu resimt o evoluție favorabilă sau o scădere a numărului de solicitări pentru internare, dar nici o scădere a numărului de pacienți care se prezintă pentru testare ca fiind simptomatici, a declarat, la Digi24, după bilanțul de miercuri al Covid-19 , medicul Beatrice Mahler, managerul Institutului „Marius Nasta”. În opinia medicului, este extrem de important ca cifrele să fie evaluate în contextul numărului de laboratoare care fac testare în alte orașe: „Este bine că nu am ajuns la 10.000, este bine că suntem pe un trend ușor descendent, însă trebuie să privim cu mare atenție aceste cifre și cu multă responsabilitate…
”Dacul cel Rău” care a marcat pentru totdeauna istoria României şi i-a deranjat rău pe vecini

”Dacul cel Rău” care a marcat pentru totdeauna istoria României şi i-a deranjat rău pe vecini

Rar găsim o personalitate istorică autohtonă atât de controversată precum Mihai Viteazul. Victimă în egală măsură a exagerărilor cu orice preţ de care s-au făcut vinovaţi istoricii regimului comunist, precum şi al campaniilor voite de minimalizare şi defăimare a eroilor noştri, practicate cu osârdie aproape kominternistă de cei care ne rescriu astăzi istoria, Mihai Viteazul rămâne un subiect fabulos şi generos pentru orice însetat de adevăr. Citeşte şi Construite în timpul secolului XVIII, catacombele din Odessa sunt cea mai extinsă reţea de tuneluri din lume – Galerie Foto   Citeşte şi Problemele unui important spion cu tânăra lui soţie aproape că au afectat decisiv desfăşurarea marii campanii din Ziua-Z   Mult s-a vorbit şi scris despre victoriile Viteazului, despre marea sa Unire şi despre tristul şi nedreptul său sfârşit, şi mult se va mai scrie şi de acum încolo. Unul dintre numeroasele aspecte mai puţin cunoscute ale lui Mihai Viteazul ţine de importanţa pe care a avut-…
Marele poet român care nu a mai putut crea după moartea unicului său fiu

Marele poet român care nu a mai putut crea după moartea unicului său fiu

George Coşbuc s-a născut în Hordou, comitatul Bistriţa-Năsăud, azi Coşbuc, judeţul Bistriţa-Năsăud, şi a fost un poet, critic literar, publicist (revista „Semănătorul”, „Viaţa Literară”), ocazional şi traducător român din Transilvania („Odiseea”, „Eneida”, „Divina Comedie”), membru titular al Academiei Române din anul 1916. Printre cele mai cunoscute poezii ale sale se numără: „Nunta Zamfirei”, „Noi vrem pământ!”, ” Trei, Doamne, şi toţi trei”, „Paşa Hassan” sau „Iarna pe uliţă”. Citeşte şi Detaliile OBSCENE ascunse de Michelangelo în pictura Capelei Sixtine pentru a înfrunta Biserica Catolică   Citeşte şi Cele mai secrete biblioteci din istorie. Una dintre ele a fost descoperită de un evreu român   Poezia sa aparţine patrimoniului cultural naţional şi, deşi este considerat un poet care a scris poezii care se recitau la serbările şcolare sau populare, creaţia sa îl recomandă drept un autor clasic al literaturii române, un om cu un gust literar desăvîrşit şi un autor canonic, …
Panica stârnită de apariţia „întâiul drum de fier românesc“

Panica stârnită de apariţia „întâiul drum de fier românesc“

În ziua de 7 septembrie 1869, din Gara Filaret a plecat primul tren, ce l-a avut ca pasager pe însuşi Principele Carol, care şi-a putut îndeplini astfel cuvântul dat: acela de a nu-şi părăsi ţara până când nu va putea utiliza „întâiul drum de fier românesc“. Citeşte şi Abdicarea lui Carol al II-lea. Protejat de Mareşalul Antonescu, fostul rege a plecat din ţară cu 12 vagoane pline cu bogăţii şi cu Elena Lupescu   Citeşte şi Cum arăta ”Bucoavna”, abecedarul unicat din care învăţau copiii români acum peste 200 de ani – Galerie Foto   Prima gară a Capitalei a fost deschisă oficial, în cadrul unei grandioase ceremonii, în ziua de 19 octombrie/31 octombrie 1869. În acea dimineaţă solemnă de toamnă, după slujba oficiată de Mitropolitul Primat Nifon, în sunete de corn (vechiul semnal de plecare a trenurilor) şi în uralele entuziaste ale privitorilor ce împânziseră peronul Gării Filaret, „Trenul de Onore Michaiu Bravul“, remorcat de locomotiva cu acelaşi nume, ce era condusă de însuş…