Niels Bohr a avut contribu┼úii esen┼úiale la ├«n┼úelegerea structurii atomice ┼či a mecanicii cuantice ┼či a f─âcut parte din echipa de fizicieni care a lucrat la dezvoltarea bombei atomice ├«n cel de-al Doilea R─âzboi Mondial.

 

Niels Bohr a fost profesor de fizic─â ┼či directorul Institutului de Fizic─â Teoretic─â din Copenhaga. Fizicianul a fost autorul modelului atomic care ├«i poart─â numele, a adaptat teoria cuantic─â la studiul structurii atomice ┼či s-a preocupat de cercet─âri de fizic─â nuclear─â.

├Än fizica atomic─â, modelul Bohr, prezentat de fizician ├«n 1913, descrie atomul drept un mic nucleu ├«nc─ârcat cu sarcin─â pozitiv─â, ├«nconjurat de electroni cu sarcin─â negativ─â care circul─â pe orbite ├«n jurul acestuia – asem─ân─âtor ca structur─â cu Sistemul Solar, dar cu for┼úe electrostatice care asigur─â mai degrab─â atrac┼úia dec├ót gravita┼úia. Aceast─â descoperire a venit ca o ├«mbun─ât─â┼úire a modelului cubic (din 1902), a modelului Saturnian (1904) ┼či a modelului Rutherford (1911). Din moment ce modelul atomic al lui Bohr a fost considerat o modificare ├«n fizica cuantic─â a modelului Rutherford, mul┼úi fizicieni l-au numit modelul Rutherford-Bohr.

În 1920, Niels Bohr a făcut propria descriere a tabloului periodic al elementelor.

├Äntre anii 1920 ┼či 1924, fizicienii Albert Einstein ┼či Niels Bohr, dup─â o prim─â ├«nt├ólnire la Berlin, deveniser─â prieteni, ├«n sensul ├«n care ├«┼či cuno┼čteau ┼či ├«┼či admirau reciproc ideile. ├Än 1924, Niels Bohr, ├«ntr-un articol redactat ├«mpreun─â cu A. Kramers ┼či J.C. Slater, afirm─â c─â, ├«n cazul unui proces fizic individual cuantic, nu se poate vorbi despre eviden┼ú─â experimental─â asupra conserv─ârii energiei, impulsului ┼či cauzalit─â┼úii. Un asemenea punct de vedere, evident ├«n contradic┼úie cu viziunea clasic─â a fizicii, genereaz─â – pentru prima dat─â – un conflict deschis ├«ntre Einstein ┼či Bohr.

Niels Bohr (foto) a afirmat c─â natura, a┼ča cum se manifest─â ea, nu are o singur─â form─â de prezentare, ci mai multe, fiecare dintre ele spun├ónd c├óte ceva, fiecare dintre ele fiind complementar─â cu celelalte aspecte. A┼ča cum ├«ntregul unui om nu poate fi perceput f─âr─â a ┼úine cont de toate componentele anatomice (cap, m├óini, picioare, trunchi etc.), la fel ┼či tabloul naturii nu poate fi ├«n┼úeles dec├ót accept├ónd c─â toate formele ei particulare de prezentare fac parte – simultan – dintr-un ├«ntreg.

Importan┼úa filosofic─â a acestui mod de a accepta ┼či ├«n┼úelege natura a f─âcut ca aceste afirma┼úii s─â fie recunoscute ├«n fizic─â sub numele de „principiul complementarit─â┼úii”. Celebra formulare succint─â a acestui principiu, dat─â de Bohr, a fost „Contraria non contradictoria sed complementa sunt/ contrariile nu sunt opuse, ci complementare”.

├Än 1936, teoria fisiunii izotopului de uraniu, propus─â pe baza unor experimente realizate ├«n laboratorul lui Bohr de colegul acestuia O.R. Frish, a fost probat─â plec├ónd de la identificarea unor produse de dezintegrare apar┼úin├ónd lui Otto Hahn ┼či Fritz Strassman. C├ónd Frish a realizat experimentul, NIELS BOHR se afla ├«ntr-o c─âl─âtorie ├«n Statele Unite ┼či a aflat de rezultatele cercet─ârii la revenirea ├«n ┼úar─â. Imediat a pus bazele teoriei conform c─âreia izotopii de uraniu 235 erau fisionabili (instabili), ├«n timp ce izotopii U238 erau stabili. ├Än┼úelegerea fragmentelor fisionabile instabile a dat imediat na┼čtere ideii folosirii unei reac┼úii ├«n lan┼ú pentru ob┼úinerea unei mari cantit─â┼úi de energie. Aceast─â descoperire va fi vital─â pentru dezvoltarea ulterioar─â a bombei atomice.

Fiul lui Niels Bohr, Aage Niels Bohr, a primit premiul Nobel în 1975 pentru cercetările sale, iar fratele celebrului fizician, Harald Bohr, a fost un cunoscut matematician.

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 7 octombrie:

1883 – A fost inaugurat Castelul Pele┼č, re┼čedin┼úa de var─â a regilor Rom├óniei, construit la dorin┼úa regelui Carol I (1866 –

1849 – A ├«ncetat din via┼ú─â Edgar Allan Poe, scriitor ┼či poet american: „Aventurile lui Gordon Pym”, „Pr─âbu┼čirea casei Usher”, „Pisica neagr─â”, „C─âr─âbu┼čul de aur” (n. 1809).

1946 – A ├«ncetat din via┼ú─â Emanoil Bucu┼úa (Emanoil Popescu), scriitor ┼či biolog, membru corespondent al Academiei Rom├óne (n. 1887).

1968 – A ├«ncetat din via┼ú─â Emil Petrovici, lingvist rom├ón, membru al Academiei Rom├óne (n. 1899).

1910 – S-a n─âscut Eusebiu Camilar, prozator, poet ┼či traduc─âtor: „Povestiri eroice”, „Cartea de piatr─â”, „Cordun”, „Focurile” (d. 1965).

1949 – Zona de ocupa┼úie sovietic─â din Germania devine Republica Democrat─â German─â.

1993 – Rom├ónia a fost primit─â la Consiliul Europei, ├«n urma solicit─ârii din 21 martie 1990.

2006 – A fost ucis─â jurnalista rus─â Anna Politkovskaya, cunoscut─â pentru opozi┼úia sa fa┼ú─â de conflictul cecen ┼či fa┼ú─â de pre┼čedintele de atunci, Vladimir Putin. Cazul nerezolvat al uciderii sale continu─â s─â atrag─â aten┼úia interna┼úional─â (n. 1958).

Articolul Fizicianul evreu premiat cu Nobel care a contribuit apoi masiv la dezvoltarea bombei atomice. A intrat într-un conflict deschis chiar cu Einstein apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original

Fizicianul evreu premiat cu Nobel care a contribuit apoi masiv la dezvoltarea bombei atomice. A intrat într-un conflict deschis chiar cu Einstein
Niels Bohr a avut contribu┼úii esen┼úiale la ├«n┼úelegerea structurii atomice ┼či a mecanicii cuantice ┼či a f─âcut parte din echipa de fizicieni care a lucrat la dezvoltarea bombei atomice ├«n cel de-al Doi…

0 comentarii:

Trimite╚Ťi un comentariu

Va rugam nu faceti spam.

Alte Stiri