5/01/2016

Din | interior. Intoleranți în numele credinței: NU moschee și Catedrala Neamului. Se radicalizează societatea românească?

  Stiri Noi       5/01/2016
Victor Opaschi, secretar de stat pentru Culte: Tocmai de aceea viitoarea moschee, îmi spunea domnul muftiu, va avea trei imami, un imam pentru comunitatea tradițională turco-tătară, un imam pentru comunitatea musulmană arabă, și un al treilea imam pentru românii convertiți la islam. În București sunt 17 moschei din care numai una este autorizată de statul român și funcționează sub autoritatea Muftiatului Cultutului Musulman. Restul moscheilor aparțin unor organizații culturale islamice. În perioada 2010-2013, o parte din aceste organizații au fost anchetate de procurorii DIICOT, fiind suspectate că au finanțat activități teroriste. Suspiciunile procurorilor nu s-au concretizat, iar dosarul penal a fost închis. Una dintre fundațiile a căror activitate a fost verificată de DIICOT este Centrul Cultural Islamul Azi, al cărui președinte este Abu Al Ola Al Ghithy. Abu Al-Ola Nagi Al-Ghithy, președinte Centrul Cultural Islamul Azi: Chiar noi am respectat decizia DIICOT să vină să verifice centrele noastre, casele noastre, ca să dovedim oficial că noi nu avem nimic cu DIICOT, cu țara, cu oamenii. Bazarul „București”. Comunitatea musulmană nu este preocupată de construcția moscheii Dincolo de interesele și inițiativele conducătorilor clerului, musulmanii care trăiesc în București nu sunt preocupați de proiectul moscheii. Ne aflăm într-un bazar unde peste 80% dintre comercianți sunt turci și arabi. Este ora 13.30. Oamenii de afaceri își fac rugăciunea obișnuită într-un spațiu improvizat. Apoi, pleacă grăbiți la treburile lor. Sharan Mohamed este din Iordania și a venit în România în anul 1995. Sharan Mohamed, om de afaceri: Pentru mine cu moschee și fără moschee e la fel. Poți să faci rugăciune oriunde. Și în Biserică! Nu e ceva așa de important să facem o chestie mare să stricăm prietenia între noi. Ceilalți comercianți gândesc la fel. Hashem Fares, om de afaceri: Vedeți aici în complex 90% au cetățenia română. Mai mult de atât, mulți dintre copiii lor sunt români, români și arabi. Deci e păcat să nu ne înțelegem. Ayad Al Kaissi, om de afaceri: Acum dacă mă duc în altă parte mă simt străin. În Irak unde m-am născut, din 2003, nu am mai fost. În centrul Bucureștiului îl întâlnim pe Mahmud Corai, un om de afaceri din Turcia care s-a stabilit în România, în anul 2006. Corai consideră că banii pentru moschee pot fi folosiți, mai cu folos, pentru ajutorarea oamenilor nevoiași. Mahmud Coray, om de afaceri: „Mai bine deschidem o casă de copiii, o gramadă de oameni dorm în stradă. Faceți o casă care să aibă grijă de ei, asta este omenește. Dacă turcii, conducătorii turci fac asta ar câștiga mai multă simpatie aici în România”. Omul de afaceri mai spune că inițiativa de construcție a lăcașului de cult a tensionat inutil societatea. În opinia sa, în spatele acestui proiect sunt interesele politice ale președintelui turc Recep Erdogan. Mahmud Coray, om de afaceri: Părerea mea este că vrea să obțină voturi ați înțeles? El face moschee în Cuba, în America, în România, asta înseamnă. În fața poporului turcesc aceste acțiuni i-ar putea ridica popularitatea. Creștini în "Țara Semilunei". Patriarhia Română propune construcția unei case pentru pelerini la Istambul Guvernul Turciei a pus la dispoziția României un teren în Istanbul, în semn de reciprocitate. În metropola de pe malul Bosforului trăiesc peste 2.000 de români. Patriarhia Română a anunțat că nu dorește construcția unui biserici pe acest teren, ci doar a unei case pentru pelerini. Din anul 2002, comunitatea de români din Istanbul deține o biserică ortodoxă, Sfânta Muceniță Paraschevi. Vasile Bănescu, purtător de cuvânt Patriarhia Română: Inclusiv această casă de pelerini și paraclisul adiacentul nu constituie însă o prioritate. Dacă vor fi construite, vor fi construite abia după finalizarea lucrărilor la catedrala națională. De partea cealaltă, printre ortodocsi proiectul grandios de ridicare a Catedralei Mânturii Neamului, a stârnit scandal și nemultumire. Ambianță enoriași: „Eu sunt și contra bisericii catedrala mânturii neamului. Așa mare, când din banii ăia puteau să facă spitale și să dea la amărâții bolnavi” Bogdan Iancu, antropolog, lect. univ. dr S.N.S.P.A: Evident că simbolic s-a creat un fel de problemă atunci când în același timp noi construim o catedrală a neamului. Adică cresc două proiecte paralele și unul din ele va fi mai mare decât celălalt. Evident că avem acestă obsesie a dimensiunilor. Pacea de la Rediu Dar, se poate și altfel. Departe de proiectele megalomane, de interese politice și electorale, în satul Rediu din Moldova, creștinii și musulmanii trăiesc împreună fără să se dușmănească. Localnici: „Nu ni se par băieți răi! (Reporter: Ați fost la bairam la ei?) Da, de două ori am prins eu. Și cum vi s-a părut? Ei și-au făcut slujba lor după aceea ne-au pus la masă Daniel Câniparu este președintele Asociației Românilor Convertiți la Islam. În anul 2014, acesta a construit o moschee în curtea casei sale, chiar aici, pe pământul lui Ștefan cel Mare. Bărbatul spune că localnicii, majoritatea creștini, i-au sărit în ajutor. Daniel Câniparu, președinte Asociația Românilor Convertiți la Islam Și cu o scândură și cu nu știu 20 de saci de ciment și cu jumătate din lemnăria de care am avut nevoie. Fiecare după putința lui și dorința lui a ajutat. Daniel Câniparu consideră că poporul român ar trebui să fie tolerant mai ales în contextul în care tensiunile religioase au luat amploare în Europa. Daniel Câniparu, președinte Asociația Românilor Convertiți la Islam Noi putem să alegem să fim oameni buni sau nu. Oamenii credincioși întodeauna vor hotărâ să fie oameni buni, indiferent în ce cred ei. Islamofobia, un fenomen în ascensiune în Europa În ultimii ani, Europa a devenit un spațiul al intoleranței din cauza atentatelor teroriste comise de islamiștii radicali. În țările din vest, islamofobia este un fenomen în creștere, arată un raport al institutului RAND Europe, instituție care militează pentru îmbunătățirea politicilor comunitare. În Germania, organizația naționalistă PEGIDA, care protestează împotriva islamizării Europei, atrage tot mai mulți adepți. Vasile Bănescu, purtător de cuvânt Patriarhia Română: În acest context în care Europa este agresată, evident, de oameni care nu reprezintă spiritul islamului autentic, dar care totuși o fac fie și în numele fals al islamului, în acest context nu ne mirăm că apar, nu doar în spațiul românesc și în spațiul occidental apar proteste. Ambianță la miting: „Unitate națională, să apărăm a noastră țară! Aici e pământ românesc, nu e pașalâc turcesc”. Lipsa dialogului și a informării corecte a populației au făcut și din România un spațiu în care intoleranța religioasă este în creștere. Darie Cristea, sociolog, conf.univ.dr. Facultatea de Sociologie, Universitatea București: Pe anumite subiecte sensibile cred că informarea publicului este cheia acestei probleme, pentru că altfel publicul își crează propriile povești, propriile narațiuni. Musulmanii se tem de cum se uită lumea la ei, oamenii se tem că au în cap scenariul văzut la televizor în Belgia, din Franța. Daniel Câniparu, președinte Asociația Românilor Convertiți la Islam: Românul, din cauza vieții de zi cu zi, alertă, grăbită, devine din ce în ce mai superficial, mai răutăcios, mai indiferent și deja consideră o normalitate ca orice informație primește, haț, a îngițit-o. Interese politice la nivel înalt, campanii electorale în care religia a devenit temă de dezbatere, proiecte ale mai marilor clerului contestate de proprii enoriași. Toate acestea au tensionat o parte a societății românești. Creștin sau musulman, indiferent de religie, Biblia, și Coranul, ne învață, până la urmă același lucru: iubește-ți aproapele.
Sursa

Va multumim ca ati citit Din | interior. Intoleranți în numele credinței: NU moschee și Catedrala Neamului. Se radicalizează societatea românească?

Inapoi
« Prev Post
Inainte
Next Post »
-->